KAMELOT - Ghost Opera
FORMAT: CD DATA APARITIEI: 04.06.2007 CASA DE DISCURI: SPV 8.0
NOTA METALFAN: 8.7
NOTEAZA ALBUM: 13 voturi
Top 2007: #131 |
Kamelot Componenta: Khan - voce Thomas Youngblood - chitara Glenn Barry - bass Oliver Palota - clape Casey Grillo - baterie |
TRACKLIST: 01. Solitaire02. Rule the World03. Ghost Opera04. The Human Stain05. Blücher06. Love You to Death07. Up Through the Ashes08. Mourning Star09. Silence of the Darkness10. Anthem11. EdenEcho |
Cum se poate depasi oare un standard pe care l-ai impus chiar tu? In cazul Kamelot raspunsul ar trebui sa ni-l ofere noul album Ghost Opera, care din nefericire nu reuseste sa se ridice la nivelul stabilit de The Black Halo. Chiar daca elogiile si aprecierile din partea presei de specialitate nu se mai opresc, am impresia ca provin mai degraba din inertia al carui motor este The Black Halo, caci la o analiza mai atenta Ghost Opera paleste in comparatie cu precedentul la fiecare capitol. Este primul album neconceptual dupa mai multi ani iar acest lucru se simte, piesele nu mai au aceeasi coeziune, nu mai sunt legate de liantul subtil prezent pe Halo sau Epica. In plus, Ghost Opera da senzatia ca americanii au incercat sa recicleze pana la saturatie formula de succes a piesei The Haunting, toate compoztiile par sa transpire ideea de hit, cauta cu disperare si cu orice pret sa fie cat mai catchy. Rezultatul nu este insa de cele mai multe ori cel scontat, astfel ca piesele sunt diluate, nu au acea scanteie care sa le faca memorabile si cel mai grav, nu mai exista prea multa diversitate astfel ca discul devine plictisitor spre final. Nu ma intelegeti gresit, daca Ghost Opera nu ar fi purtat semnatura Kamelot, probabil ca recenzia de fata ar fi inclinat sensibil balanta in favoarea albumului. Asa insa, asteptarile au fost mult prea mari ca Ghost Opera sa fie considerat satisfacator.
Dragos P. Nota: 8
|
Nu e un album rau, e chiar placut, foarte profi, foarte lucrat, dar pe de alta parte nici o piesa nu te trage de maneca ca inainte. Eu il iau ca album de odihna, dupa cei trei monstri dinainte. Sa vedem urmatorul.
Piesele de pe album sunt foarte catchy, trebuie sa recunosc. Din pacate nivelul lor (referindu-ma la instrumentatie, linie melodica etc) a scazut considerabil. Totusi, nu este un album rau, doar ceva mai diluat.
Nu stiu daca albumul este mai slab decat The Black halo ci mai degraba e unul mai dark, mai depresiv decat a compus pana acum Kamelot. Nu mai degaja acel aer de happy power-prog ci se indreapta spre zona pe care o bantuie Evergrey de pilda.